Statutul international al Romaniei in Razboiul Rece(1948– 1989)
Colegiul National Ion Luca Caragiale
Prof : Draguseanu Adrian
I. Statutul international al Romaniei in Razboiul Rece
II. Actiuni de politica externa ale regimului stalinist din Romania (1948 – 1965)
III. Actiuni de politica externa ale regimului national comunist din Romania (1965 – 1989)
I. Statutul international al Romaniei in Razboiul Rece
- Razboiul Rece a reprezentat starea de conflict instaurata dupa al II-lea Razboi Mondial intre statele unite si uniunea sovietica. Practic aceasta stare de conflict a impartit statele lumii in doua tabere ideologice: cei care sustineau democratia si capitalismul (aliati in jurul SUA) si ceilalti, cei care sustineau regimul totalitar comunist (aliati in jurul uniunii sovietice).
- In perioada 1944-1948, in Romania, armatele sovietice de ocupatie au instaurat regimul comunist. Tratatul de pace de la Paris din 1947 a consfintit intrarea Romaniei si a intregii europe de est in sfera de influenta a uniunii sovietice
- In consecinta statul roman aflat sub conducerea regimului comunist a fost implicat in razboiul rece in mod direct in cadrul taberei uniunii sovietice. Astfel, politica externa a Romaniei din perioada regimului comunist a fost subordonata intereselor si obiectivelor uniunii sovietice. In perioada 1948-1989, politica externa a Romaniei a avut doar un nivel de autonomie fata de sovietici si nu unul de adevarata independenta.
II. Actiuni de politica externa ale regimului stalinist din Romania (1948 – 1965)
a. 1949 – Romania participa ca membru fondator la infiintarea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Aceasta era o alianta politica si economica creata de Uniunea Sovietica cu scopul de a creste gradul de subordonare al regimurilor comuniste din Europa de Est fata de Moscova. In cadrul CAER, regimul comunist din Romania a respectat principiile si planurile de dezvoltare economica impuse de sovietici. CAER-ul avantaja Uniunea Sovietica in raport cu Europa de Est pentru ca impunea un sistem de relatii comerciale privilegiate dintre Moscova si celelalte regimuri comuniste. In acest sistem, Uniunea Sovietica furniza resurse (materii prime, combustibil si energie), iar Europa de Est livra produse industriale si agricole.
b. 1955 – Romania a fost membru fondator al Pactului de la Varsovia, alianta militara si politica creata de Uniunea Sovietica impreuna cu statele comuniste din Europa de Est. Scopul acestei aliante a fost subordonarea completa a Europei de Est fata de Uniunea Sovietica din punct de vedere militar si strategic. In baza Pactului de la Varsovia armatele sovietice din Europa de Est nu mai erau trupe de ocupatie ci deveneau armate aliate. Alianta militara a Pactului de la Varsovia a fost in avantajul Uniunii Sovietice pentru ca punctele strategice din statele comuniste din Europa de Est erau controlate acum de Armata Rosie. De exemplu, armata sovietica a infiintat baze militare de rachete nucleare in tarile aflate la frontiera cu lumea capitalista (Republica Democrata Germana, Republica Socialista Cehoslovaca, Republica Populara Ungara si Republica Populara Bulgara). In cadrul pactului de la Varsovia, Romania a participat atat la manevrele militare comune cat si la statul major integrat. Dupa 1968, Nicolae Ceausescu a refuzat participarea armatei romane la manevrele militare comune (ceea ce garanta ca trupele sovietice si ale celorlalte tari comuniste din Europa de Est nu vor intra indiferent de pretext pe teritoriul Romaniei).
c. 1956 – Interventia trupelor din Pactul de la Varsovia in Ungaria pentru a inabusi revolutia anticomunista a fost sprijinita de regimul comunist din Romania. Din considerente ideologice si diplomatice Uniunea Sovietica nu a solicitat participarea armatei romane la aceasta actiune. In schimb, regimul lui Gheorghiu Dej a oferit un ajutor diplomatic Uniunii Sovietice prin acordarea de azil politic lui Imre Naghy si celorlalti lideri ai revolutiei anitcomuniste. Imediat ce au intrat in Romania conducatorii revolutiei anticomuniste au fost arestati, pusi sub supraveghere la Snagov si interogati si anchetati de reprezentantii sovietici si cei ai guvernului comunist roman. Dupa perioada de ancheta din Romania acesti conducatori maghiari au fost judecati si condamnati la moarte in cadrul unui proces public desfasurat la Budapestea.
d. 1964 – Regimul lui Gheorghiu Dej a lansat o declaratie cu privire la relatiile dintre statele comuniste din lume. Aceasta “declaratie a Partidului Muncitoresc Roman” a fost un gest de autonomie fata de Uniunea Sovietica deoarece documentul sustinea principii care ar fi dus la reducerea influentei sovietice in lumea comunista. De exemplu:
1. Dreptul fiecarui partid si regim comunist de a-si stabili singur programul politic (respectiv, dreptul de a lua decizii independent de sovietici)
2. Stabilirea unui caracter reciproc avantajos in relatiile dintre statele comuniste
3. Respectarea neamestecului in treburile interne ale regimurilor si partidelor comuniste
Declaratia PMR a fost data in contextul conflictului dintre Uniunea Sovietica si China pe tema influentei celor doua super puteri comuniste in plan international (de fapt, asupra miscarii comuniste din lume). Astfel, regimul lui Gheorghiu Deja a sustinut punctul de vedere al comunistilor chinezi si a contestat suprematia sovieticilor in lumea comunista.
III. Actiuni de politica externa ale regimului national comunist din Romania (1965 – 1989)
In perioada regimului national-comunist, principala caracteristica a politicii externe a Romaniei a fost incercarea lui Nicolae Ceausescu de a dobandi o minima autonomie fata de Uniunea Sovietica. De fapt, Ceausescu a continuat linia de politica externa lansata de Gheorghiu Dej dupa 1960.
a. 1968 – Interventia armatelor din Tratatul de la Varsovia impotriva miscarii reformatoare promovata de conducatorii comunisti in Cehoslovacia. Nicolae Ceausescu a condamnat interventia armatelor comuniste in Cehoslovacia. Condamnarea a fost facuta in mod public in fata a unor mii de oameni reuniti intr-o adunare in Bucuresti in august 1968. Aceasta atitudine a Romaniei a fost contrara liniei si intereselor sovietice. Ea reprezinta un gest de autonomie fata de Uniunea Sovietica.
b. 1969 – 1975: Relatiile la nivel inalt dintre Romania si SUA au fost marcate de vizite la Bucuresti ale presedintilor americani Richard Nixon si Gerard Ford si vizite ale lui Ceausescu la Washington. In acest fel, regimul comunist de la Bucuresti incerca sa sublinieze faptul ca este autonom in relatiile internationale fata de Uniunea Sovietica.
c. 1969 – Romania a fost prima tara comunista care a fost acceptata in fondul monetar international. Aceasta institutie financiara mondiala are drept principiu intr-ajutorarea dintre membrii sai cu fonduri necesare iesirii din situatiile de criza. Fiecare stat membru participa anual cu o contributie financiara pentru ca banii dati de fond catre membrii aflati in criza sunt de fapt stransi de la toti membrii fondului.
@mistiquebest
Răzvrătiţi-vă ,nu doar mîrîiţi pe la colţuri
Mai fac gresala si las la stiri.Am aflat : doua femei care se intorceau de la munca au fost sfâșiate de câinii vagabonzi din jurul unei clădiri.
Am ajuns sa fim o țară condusa de câini si acum ,nu zic acest lucru intr-un mod metaforic.Pur si simplu nu mai ai curaju’ sa mergi pe strada pt ca vei intalni haite de caini comunitari .Nu de putine ori ,am vazut oameni care preferau sa mearga pe mijlocul strazi decat sa treaca pe langa un grup mare de caini .Numai unu trebuie sa marie, si pana aici ti-a fost.
Imi pasa de animale ,le dau de mancare , daca le vad ranite ,le duc la veterinar dar nu pot sa accept, ca eu ,sa nu pot sa merg pe trotuar de teama ca voi ajunge la spital ,eventual la morga.
Nimeni nu cere sa le extermine pe toate incat nicio codita sa nu mai fluture prin Bucuresti (cum e in alte orase civilizate) dar macar o parte ,cei agresivi sa fie inlaturati .Decizia lu’ ” Base” a fost contestata de multi dar era logica,de bun simt .Efectele s-au vazut .A fost o perioada in care nu se mai auzeau sunetele a vro 7-8 caini care se luptau pentru teritoriu. Recunosc m-am simtit mai in siguranta ….ma rog ,din punctul asta de vedere.Acum ,ne-am intors la ce a fost inainte iar inainte nu era bine.
Ce am mai aflat de la stiri:Alegeri eroparlamentare
Se sustine prezenta la vot in numar mare ..f bine ,f tare dar ai pe cine vota? sau la nimereala ..hai ca asta suna bine.
Se mai trezeste cate unu …….nu esti cetatean bun ,nu esti un sustinator al democratiei daca nu mergi la vot sa iti exprimi parerea…Bine, daca e democratie am dreptulul garantat prin constitutie sa imi tin parerea pt mine.Iar daca tot democratia imi permite sa imi exprim liber parerea, de ce, pe acel buletin de vot ,nu exista o casuta sa pot sa pun stampila pe “Nu imi convin optiunile..cer alti canditati”.Nemultumita fiind de paleta politicieni, din care trebuie sa aleg,m-as duce la vot sa imi exprim acesta parere.In conditile actuale ce ar trebui sa fac ..sa fiu cetatean bun,responsabil si democratic care alege o tipa care ar legaliza drogurile usorare azi ,maine nu ….m-am gandit mai bine.
Aaaa da ,dupa ce obligata de lipsa de alte variante , votand inca o data “schimbarea”(pt a 100 oara),te-am ales ,sa mai si faci figura…pai stii ….cine te-a pus…de ce nu te-ai gandit inainte sa votez ,normal ca eu cu o mana te bat si cu o mana te fur.”Trebuie sa am grija pe cine trimit la europarl..”..Fuck off
Nu pot sa accept acest lucru .
Pt boii care voteaza schimbarea sau din principiu ,cititi articolul:
“Politicienii simt în gură gustul absenteismului. De ce să mă duc?
de Claudiu PÂNDARU | 06 IUNIE 2009
V-am înţeles perfect, domnule Traian Băsescu, şi m-am decis. Sunt responsabil. Până să vă aud pe dumneavoastră, nu-mi clarificasem exact motivele pentru care nu doream să merg la vot. Mă săturasem, punct. Mă săturasem chiar şi să mă enervez. Îmi stârneaţi doar o grimasă când vă aplecaţi cu toţii de şale şi executaţi lingerea în fund a electoratului, protejaţi de tubul catodic.
Vă mulţumesc însă, domnule Băsescu, pentru că m-aţi făcut să mă simt cetăţean european responsabil.
„Mesajul meu către români în acest moment este că ei sunt mai responsabili pentru modul în care va fi evaluată România începând din 7 iunie decât vor fi partidele”.
Ce frumos aţi pus dumneavoastră cuvânt peste cuvânt.
Nu voi merge la vot din patriotism. Nu vreau să fac România de râs, îmi doresc ca eu şi restul de peste 70 la sută dintre români, care nu vor frecventa urnele, să arătăm domnilor de la Bruxelles că ne pasă. Nu vreau să-l trimit pe Gigi Becali, nu doresc să o fac Elenaparlamentar pe fiica dumneavoastră, Traian Ungureanu nu merită nici măcar băgat în această frază, Monica, Norica îmi sunt egale cu zero, pe Renate şi Severin nu vreau să îi reţin, să-l menţionez repede şi pe Theodor Stolojan până nu se răzgândeşte.
Şi contrar părerilor unor analişti de pe ici, de pe colo, asta nu mă transformă într-un cetăţean de mâna a doua sau într-un mut. Îi consider profund interesaţi pe cei care susţin că dreptul de a vota nu vine singur, ci împreună cu obligaţia de a vota. Greşit. Singura obligaţie pe care o am faţă de statul român este să-i respect legile. Pentru că fac acest lucru, am asigurat şi dreptul de alegător, pe care pot sau nu să îl consum. Orice altă discuţie e ori venită din străfundurile superficialităţii, ori interesată.”
