Colegiul National Ion Luca Caragiale

Prof : Draguseanu Adrian

Statul roman modern: de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari (secolele XVIII – XX )

Proiectul politic al statului roman modern

I.          Caracteristicile proiectului statului roman modern

-     A fost lansat in sec.  XVIII de catre ganditori politici iluministi cu scopul de a inlocui statul medieval aflat la etapa monarhiei absolute

-     Toate principiile gandirii politice iluministe au fost materializate in formele de organizare a statului modern

De ex. :

  • Suveranitatea poporului se exprima prin sistemul electoral si institutiile reprezentative (parlamentul)
  • Principiul separarii puterilor in stat care reorganizeaza institutiile statului pe principiul independentei si al controlului reciproc
  • Drepturi si libertati cetatenesti care sunt cuprinse in constitutie si in codurile de legi
  • In procesul de formare a statului modern a existat o imbinare intre etapele de reforma (schimbare pe cale pasnica, institutionala si treptata) si etapele de revolutie (schimbarea radicala dintr-o data a vechilor structuri statale medievale cu noul stat modern)

Ex. :

-     In Anglia – revolutia din secolul XVII este urmata de o lunga etapa de reforme intre sec. XVIII – XIX

-     In Franta – revolutia de la sfarsitul secolului al XVIII este urmata de etapa de reforme din vremea lui Napoleon, de o noua revolutie la 1830 si alta la 1848 si din nou o etapa de reforme in vremea imparatului Napoleon al III-lea

-     In spatiul romanesc ideea modernizarii statului este adusa de gandirea politica iluminista in sec. XVIII

-     Proiectul statului roman modern are valoarea universala a modernizarii intregului spatiu de cultura europeana

-     In spatiul romanesc au existat doua optiuni de modernizare, calea revolutiei si calea reformelor

-     Influenta modelului european se manifesta si in alegerea formei de guvernare, un grup pentru republica si altul pentru monarhie constitutionala

II.         Memorii (1711 – 1821)

-     In conditiile in care turcii se indoiau de fidelitatea domnilor romani fata de Imperiul Otoman acestia au inlocuit domniile pamantene cu domniile fanariote

-     Nemultumita, elita politica din Tarile Romane a elaborat memorii si proiecte ce aveau sa fie adresate Marilor Puteri, in cursul razboaielor ruso-austro-turce

-     Principalele idei sustinute in aceste documente erau:

  • revenirea la domniile pamantene,
  • respectarea Capitulatiilor
  • mentinerea autonomiei
  • Obtinerea independentei
  • Protectoratul Marilor Puteri
  • In 1772 cu ocazia tratativelor purtate la Focsani, boierii au prezentat un memoriu, cerand: domnii pamantene, independenta si unirea  Moldovei cu Valahia, sub un principe pamatean si sub garantia colectiva a Rusiei, Austriei si a Prusiei
  • In acelasi an, Ienachita Vacarescu, turcofil, a cerut marelui vizir respectarea vechilor tratat, revenirea la domniile pamantene

III.       Revolutia de la 1821

A.  Cauze

  • In 1821, Tudor Vladimirescu a declansat lupta pentru recastigarea vechilor privilegii ale tarii
  • Principalele cauze ale revolutiei au fost: regimul fanariot, situatia grea a taranilor, protectoratul rus, mentinerea privilegiilor boierimii, evolutia prea lenta spre productia moderna
  • La sfarsitului anului 1820, Tudor a incheieat o intelegere cu Eteria, iar in ianuarie 1821 a declansat miscarea revolutionara
  • La 23 ianuarie 1821 a lansat Proclamatia de la Pades – aceasta era o chemare la lupta adresata taranilor

B.   Fortele participante

Tabara revolutionara este compusa din trei grupari:

1.   Grupul boierilor reformatori (isi spun “Boieri patrioti”), dar din 1822 se autointituleaza “Partida Nationala” avand ca obiective inlaturarea domnilor fanarioti, reforme moderate pentru consolidarea puterii si a statutului lor

2.   Grupul lui Tudor Vladimirescu este compus din mici boieri, tarani si oraseni iar obiectivele lor sunt sociale, imbunatatirea situatiei prin reducerea impozitelor si stimularea afacerilor, nationale, adica reducerea influentei domnitorului fanariot si reinfiintarea armatei nationale (pandurii, voluntari romani in armata rusa din perioada 1806 – 1812)

3.   Eteria era o organizatie a miscarii nationale a grecilor, secreta, creata in Grecia, la Odessa, cu sprijinul Rusiei, al carei obiectiv era eliberarea Greciei de sub stapanirea otomana

Desfasurare:

  • In ianuarie 1821 este asasinat domnul Tarii Romanesti
  • Boierii formeaza Comitetul de Obladuire
  • In momentul in care tarul declara ca nu sustine Eteria, boierii fug in Transilvania
  • Grupul lui Tudor Vladimirescu organizeaza armata de panduri si o intituleaza “Adunarea norodului”, urmand “Proclamatia de la Pades”
  • In februarie enunta “Cererile norodului romanesc”, iar in martie intra in Bucuresti pentru a restabili ordinea
  • In mai se retrage in Oltenia, dar este prins si executat de eteristi, iar la randul lor acestia sunt infranti de turci; Alexandru Ipsilanti, proclamase in Iasi ca Eteria este sustinuta de Rusia, dar nesprijinit de tar, inainteaza in Tara Romaneasca si este invins

C.  Programul

  • Programul revolutiei s-a constituit in “Cererile norodului romanesc”
  • Documentul prevedea:
    • Limitarea prezentei grecilor in functiile politice si religioase
    • Inlaturarea abuzurilor si coruptiei in administratie si justitie
    • Reinfiintarea armatei nationale
    • Stimularea comertului prin reducerea vamilor
    • Modernizarea legislatiei
    • Elaborarea unei Constitutii
    • Respectarea autonomiei Principatelor

IV.       Regulamentele Organice

  • Sunt primele acte cu caracter constitutional ce au contribuit la aplicarea in practica a unora dintre principiile politice moderne, domnitorul bucurandu-se de prerogative largi
  • Prin intermediul Regulamentelor era prevazuta organizarea interna a Principatelor si se dorea ca reformele sa sustina unitatea celor doua provincii romanesti
  • Au fost puse in aplicare in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova

Prevederi:

Ø Se separau puterile in stat in:

  • Puterea executiva, detinuta de un domn ales pe viata de o Adunare obsteasca extraordinara
  • Puterea legislativa, detinuta de Adunarea Obsteasca formata din boieri; aceasta adopta legile si prezentqa domnului anaforale (rapoarte despre starea tarii)
  • Puterea judecatoreasca, reprezentata de Organele de judecata si Inaltul Divan Domnesc, instanta suprema de judecata

Ø Erau organizate corpul de avocati si serviciul procuraturii

Ø Se desfiintau vamile interne

Ø Se reorganiza invatamantul

Ø Se reinfiinta armata nationala

Ø Se infiintau Arhivele Statului

Ø Erau pastrate vechile privilegii si scutiri de impozite pentru boieri si cler

Ø Nu se rezolva problema agrara, mentinandu-se claca si nartul

-     Au ramas valabile pana la Conferinta de la Paris (1856)

-     Primii domni regulamentari au fost: Mihail Sturdza (1834) in Moldova si Alexandru Ghica (1834) in Tara Romaneasca, urmat de Gheorghe Bibescu in 1842

V.        Revolutia de la 1848

A.  Cauze

-     In 1843 se forma societatea secreta “Fratia” din care faceau parte N. Balcescu, Ion Ghica, C.A. Rosetti, avand o filiala la Paris – Societatea studentilor romani, iar in 1845 s-a format Asociatia patriotica – la Iasi, posibil o alta filiala a “Fratiei”

-     Revolutia de la 1848 a fost condusa de boierimea liberala si intelectuali

-     In revendicarile revolutionarilor se reflectau principalele obiective politice si socio-economice ale natiunii romane:  democratizarea guvernarii, drepturi si libertati cetatenesti, abolirea privilegiilor, inlaturarea stapanirii straine, a amestecului extern in problemele Tarilor Romane, rezolvarea problemei taranesti prin emanciparea si improprietarirea taranilor, autonomia reala, regim politic constitutilonal, unire si independenta

B.   Desfasurare

-     In Transilvania, la Blaj, a fost formulat documentul Petitia Nationala

-     Cuprindea revendicari specifice, mai ales ale romanilor din Transilvania: autonomie administrativa, participarea romanilor la guvernarea Principatului, institutii reprezentative romanesti, reforma agrara, drepturi si libertati cetatenesti, respingerea unirii cu Ungaria

-     In Moldova, in cadrul adunarii din Iasi, Alecsandri formuleaza Petitia-proclamatie, al carei program este considerat vag

-     Aceasta este respinsa de Mihail Sturdza care ordona arestarea revolutionarilor; o parte reusesc sa scape astfel incat ei redacteaza in Brasov Printipurile noastre pentru reformarea patriei in care se propunea unirea Moldovei cu Tara Romaneasca intr-un stat independent

-     In Bucovina, Mihail Kogalniceanu redacteaza un proiect de  Constitutie care prevedea un regim liberal, reforma agrara cu despagubire si unirea Tarii Romanesti cu Moldova

-     In Tara Romaneasca programul revolutiei este cuprins in Proclamatia de la Islaz

-     Cererile cuprindeau: alegerea domnului pe cinci ani, desfiintarea robilor tigani, autonomie politica in problemele interne

@mistiquebest

About these ads