Bac 2009 -variante
2009 -anu in care eu dau bac-ul .
Au aparut variantele http://subiecte2009.edu.ro/bacalaureat/subiecte/
Tudor Arghezi ( Testament )
- Încadrarea autorului în context:
Tudor Arghezi = poet interbelic, reprezentant al directiei moderniste, alaturi de Bacovia, Blaga, Barbu. Numele sau se lega in constiinta publica de doua volume din cele scrise: “Cuvinte potrivite”(1927) şi “Flori de mucigai”(1931), prin care se produce o revolutionare a limbajului si a imaginarului poetic.
· Influentat de Baudelaire, el introduce în literatură noţiunea de estetică a urâtului, prin care se întelege transfigurarea urâtului în artă, pe de o parte prin eliminarea prejudecatii conform careia ar exista un lexic poetic si unul nepoetic, pe de alta parte prin introducerea in poezie a unor zone marginale ale socialului (mediul inchisorii – in vol “Flori de mucigai”).
· De asemenea, imaginarul poetic caracterizat prin materialitate reprezinta o noutate in lirica interbelica, iar “crestinismul in ruina” evident in “Psalmi” reprezinta o trasastura modernista.
· Debutul său în volum, destul de târziu, la vârsta de 47 de ani, cu volumul Cuvinte potrivite, nu a rămas fără ecou în literatura română, fiind foarte controversat: una dintre cele mai dure reacţii vine din partea lui Ion Barbu, care îl consideră poetul refuzat de Idee, Arghezi fiind un poet al materialităţii. În 1931 Arghezi publică „Flori de mucigai”, care îi confirmă preocuparea baudelairiană pentru estetica urâtului anticipată din primul volum.
- Argumentarea caracterului modern al poeziei:
Testament deschide primul volum şi reprezintă o artă poetică prin formularea propriilor convingeri despre arta literară şi despre rolul poetului. Moderniatea acesteia reiese din:
-
- artă poetică: accentul asupra rolului fundamental al poetului şi asupra relaţiei acestuia cu lumea, cu opera sa.
- cuvinte potrivite: titlul volumului apare şi ca sintagmă în cadrul poeziei, Arghezi exprimând ideea că orice cuvânt poate deveni poetic dacă este „potrivit”, altfel spus excluzând hazardul din actul creator şi asociind cuvinte care aparţin unor registre stilistice aparent incompatibile (arhaic, neologistic, regional, popular, colocvial, literar).
- Estetica urâtului: Mai mult decât atât, poetul preia concepţia lui Baudelaire în ceea ce priveşte estetica urâtului, acreditând ideea că şi urâtul sau grotescul pot fi estetice. Poezia veritabilă este cea care se obţine printr-un proces de transfigurare a limbajului obişnuit, iar poetul adevărat trebuie să aibă nu numai talent, ci şi capacitate de a depune efort creator („trudă”), pentru a realiza o creaţie originală.
- Analiza principalelor elemente de compoziţie a textului:
- Tema poeziei este exprimarea crezului artistic privind definirea artei, a rolului poeziei şi al creatorului, prezentarea procesului creator.
- Titlul: reprezintă o metaforă care desemnează creaţia, reprezentată sub forma unei moşteniri spirituale pe care poetul este obligat să o lase posterităţii, idee dezvoltată încă din primele versuri: „Nu-ţi voi lăsa drept bunuri după moarte/Decât un nume adunat pe-o carte”. Verbul la timpul viitor, forma negativă „nu-ţi voi lăsa” susţine caracterul programatic al textului, iar formularea la persoana I sugerează responsabilitatea asumată de poet faţă de cei pe care îi reprezintă.
· Titlul este paradoxal, deoarece exprima o experienta finala dar este plasat la inceputlul primului volum, sugerand faptul ca poezia are “forta inceputului si intelepciunea sfarsitului” (Zoe Dumitrescu-Busulega)
- Tipul de lirism: lirism de tip subiectiv, aşa cum arată adresarea directă, prin intermediul monologului liric. Eul liric este prezent în text prin pronumele de persoana I singular şi plural („eu”, „noi”) şi prin verbele la persoana I („făcui”, „am iscat”). Ipostazele acestuia sunt diverse: Tată vorbind cu fiul, robul adresându-se Domnului, creator care lasă arta sa unui cititor.
- Structură şi idei poetice: Din punct de vedere compoziţional, poezia este structurată în cinci strofe inegale, având ca element-cheie metafora cărţii. Termenul se va repeta sub diferite forme în toate strofele.
Secvenţa 1 (primele două strofe):
-
- definitie posibila a artei/poeziei se regaseste in primele doua strofe: pentru Arghezi poezia este o moştenire spirituală, menită a sintetiza experienţa trecutului. Importanta acesteia (“aşaz-o cu credinţă căpătâi”) este motivată fie de vechime şi de confirmaea valorii ei în timp (“hrisovul cel dintâi”), fie de rolul initiatic in destinele urmasilor: “Cartea mea-i, fiule, o treapta”. Cartea are o valoare iniţiatică pentru posteritate, cumulând exeperienţa perdecesorilor: „Cartea mea-i, fiule, o treaptă.”
- tot în această secvenţă poetică este evidenţiată sursa de inspiraţie a poeziei, respectiv trecutul generaţiilor de străbuni. Prezenţa unor obiecte ale existenţei ţărăneşti arhaice exprimă truda, căutarea, efortul, exprimate printr-un imaginar tipic arghezian, al materialităţii: „Prin râpi şi gropi adânci/ Suie de bătrânii mei pe brânci”.
- Această imagine a solidarităţii cu lumea rurală va fi dezvoltată şi în strofa a doua, prin metafora „osemintelor vărsate în mine”. Este o imagine artistică vizuală care exprimă legătura poetului cu strămoşii, al căror efort îl sublimează prin creaţie.
Secvenţa 2 (strofa 3) :
- La baza actului creator stau suferintele predecesorilor, eul liric fiind primul dintr-un sir de generatii care, prin forta cuvantului, da glas durerii stramosilor (ceea ce accentueaza caracterul social al textului) şi înlocuieşte munca brută, materială în muncă spirituală, intelectuală, idee exprimată prin metafore: „sapa-n condei şi brazda-n călimară”.
- poetul înţelege saltul la nivel cultural al generaţiei sale are la bază suferinţa şi acumulările în plan material ale predecesorilor. Arta sa presupune slefuirea unui limbaj brut, desemnat prin epitetul „graiul cu-ndemnuri pentru vite”, într-o artă care scoate la iveală virtualităţile poetice ale acestui limbaj („cuvinte potrivite”).
Rolul estetic al artei: Poezia transfigureaza urătul (desemnat prin metaforele „zdrenţe”, „venin”, „ocară”, „cenuşa morţilor din vatră”) în artă, idee reluată în distihul “Din bube, mucegaiuri si noroi/ Iscat-am frumusti si preturi noi”. Arta devine o modalitate de amendare a răului. Limbajul este, aşadar, elementul fundamental de originalitate al lui Arghezi, care dă dreptul de a fi poetice chiar şi cuvintelor aşa-zis compromise.
Secvenţa 3 (strofa 4)
- Rolul social al poeziei: Rolul social al razbunarii suferintei predecesorilor este un element ce tine de estetica traditionalista si se regaseste cu precadere in strofa a patra. Poetul se simte consubstanţial cu generaţiile trecute, idee exprimată prin posesivul “durerea noastră”. Purtător de cuvânt al neamului său, lui îi revine responsabilitatea de a răscumpăra nedreptăţile la care au fost supuşi strămăşii săi: „Biciul răbdat se-ntoarce în cuvinte”.
Secvenţa 4 (strofa 5)
- In poezie întâlnim cel putin două imagini ale actului creator: prima dintre ele insista asupra efortului indelungat al poetului si se caracterizeaza prin materialitate (“framantate mii de saptamani”).
- In ultima strofă, actul actul creator este definit prin două coordinate, exprimate prin metaforele “slova de foc”, care sugereaza talentul, inspiratia, şi metafora „slova faruită”, desemnând munca artistului de slefuire a limbajului. Creaţia artistică este, prin urmare, atât un produs al inspiraţiei, cât şi un produs al efortului creator.
- raportul autor-cititor este exprimat în versul “Robul a scris-o, Domnul o citeşte”, care surprinde condiţia poetului de supus al actului de creaţie, adresat unui cititor iniţiat (Domn).
- La nivelul limbajului, modernitatea rezultă din introducerea în lexicul textului a cuvintelor considerate până atunci nepoetice, care dobândesc valenţe estetice: „bube, mucegaiuri, noroi”.
· Epitetul/asocierile insolite („seară răzvrătită”), alăturările neaşteptate de neologisme şi cuvinte vechi („Odrasla vie-a crimei tuturor”, „E-ndreptăţirea ramurei obscure”),
· sintaxa arhaică a textelor sacre,
· limbajul monahal în texte laice (“Ea e hrisovul vostru cel dintâi/ Al robilor cu săricile, pline”),
· ancorarea într-un spaţiu terestru, al materialităţii, în opoziţie cu aspiraţia spre înalt a romanticilor („Făcui din zdrenţe muguri şi coroane/ Veninul strâns l-am preschimbat în miere,/ Lăsând întreaga dulcea lui putere”),
· insolitul imaginilor poetice („Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite”),
· Asocieri dintre cuvintele vechi si neologisme: “odrasla crimei”, “ramura obscura”.
· cuvintele şi expresiile populare („brânci”, „plăvani”, „râpi”).
· Versificaţia este la limita între tradiţie şi modernitate prin păstrarea rimei împerecheate contrabalansată de dispunerea versurilor în strofe inegale, cu ritm şi măsură variabile.
Concluzii:
În opinia mea, viziunea despre lume a lui Tudor Arghezi evidenţiază conştiinţa frământată a unui spirit legat sufleteşte de generaţiile precedente, a căror suferinţă o sublimează în artă. Totodată, versurile descriu constantul efort creator al poetului de a ilustra că grotescul şi urâtul pot trezi emoţii artistice prin actul transfigurării procesului creator.
Prin titlul paradoxal, crearea unui imaginar poetic caracterizat prin materialitate, estetica uratului, Testament este o artă poetică modernă, o poezie care are caracteristicile modernismului arghezian înţeles ca diferenţiere şi originalitate.
Sistemul filosofic Lucretian
Sistemul filosofic Lucretian
Lucretiu este tributar filosofiei grecesti,care a patruns de timpuriu la Roma si a devenit un bun spiritual al clasei culte fara ca ea sa fi fost intotdeauna bine inteleasa.
Primul semn al unui spirit nou este cautarea originii lucrurilor intr-un element material, de unde si preocuparea pentru fizica, cautand in aceasta lamurirea a tot ce se socotea pana atunci taina a naturii.
“Aceasta idee a unirii stiintei cu arta este insusi germenul filosofiei socratice .Socrate nu incepe prin a cultiva separat stiinta si arta,pentru a le face sa serveasca una alteia.Dupa parerea lui ,fiecare din ele se rataceste ,daca pretinde sa mearga singura.”(Emill Boutroux- „Studii asupra filosofiei-Socrate”,1997)
Gandirea materialista se raspandeste odata cu scoala lui Epicur. Adevaratul formulator al teoriei atomiste,deci creatorul de progres stiintific este Leucip, dar lucrarile lui nu s-au pastrat.
La Epicur, logica si fizica sunt in serviciul eticii avand menirea de-al elibera pe om de frica, de superstitie religioasa si de a-i aduce seninatate morala (ataraxia). Ideile lui Epicur au fost insa adesea deturnate. Cand a patruns epicurismul la Roma, aici triumfase in public necredinta in zei si scepticismul, iar moravurile erau decazute.
Doctrina lui Epicur este net impotriva idealismului. Logica, fizica si etica se bazeaza pe o conceptie materialista. Rolul lui Epicur a fost imens in raspandirea spiritului stiintific materialist. Prin ceea ce i-adaugat Epicur materialismului lui Democrit, s-a ridicat pe o treapta inalta si a creat o baza pentru determinismul stiintific in deosebi prin felul cum se interpreteaza miscarea atomilor.
La inceputul sec 1 e.n, epicurismul este cunoscut si la Roma. Odata cu descoperirea la Herculanum a unor importante fragmente din scrierile lui Epicur, s-a putut sti cat datoreaza Lucretiu filosofului grec.
“Merg pe urmele lui si-mpleteste ale ale gandului fire” ,Lucretiu n-a exagerat,dupa cum n-a spus decat purul adevar ,marturisind in alt loc ca-si infasoara invataturile in “valul de vraja al dulcilor muze”(4,9)
Desi se inspira din invataturile lui Epicur, desi uneori il traduce chiar pe acesta, Lucretiu ramane original ca poet. Sentintele lui Epicur sunt cuprinse organic in poem si si-au primit o noua infatisare in sistemul de gandire a poetului.
Epicur scrisese preceptele sale filosofice pentru a da lumii un indreptar dupa care sa isi dobandeasca fiecare fericirea, dar rareori alaturi de gandirea rece, gasesti un suflet aprins si entuziast.In ce priveste exprimarea ideii intr-o forma poetica ,nu la acesta putea sa se gandeasca Epicur.
Epicur urmareste sirul gandurilor lui, iar viata intreaga in raport cu omul sau cu celealte pamantesti, n-a fost pentru el decat un obiect supus observarii si studiului. O minte clara si patrunzatoare, analizand cunoasterea trecutului si prezentului, aspectele vietii, a formulat si daruit omului norme de conducere pentru viitor. La baza moralei lui Epiucur este o profunda dragoste pentru om, un deosebit interes pentru soarta lui in lume, totusi principiile morale ramanad simple verigi intr-un sistem rationalist, unde nu puteau fi infatisate decat cu toata raceala si sevritatea cu care fusesera prezentate si principile fizicii.
Gandirile enuntate de Epicur aveau sa destepte intreaga lume in sufletull lui Lucretiu. Regandind principiile altuia, poetul pare a fi gasit in ele ecoul a ceea ce se desfarsura in propriu sau suflet. Fiecare principiu ii destepta o lume de idei, iar din adancimile sufletului izvora si entuziasmul care avea sa dea lucrarilor sale o tenta originala. Universul vazut de Lucretiu, prin Epicur, era desteptator de emotii, gandiri, incantari si muzica interioara, pe care puterea creatoare a geniului avea sa le transpuna in versuri.
Ca un adevarat poet, Lucretiu nu se opreste la gand sub forma lui abstracta (gandul epicuric in domeniul plasticului fiind una din trasaturile cele mai caracteristice ale poetului savant Lucretiu). Filosoful cauta sa convinga prin ratiune, poetul vrea sa impuna datele cunoasterii pe calea sensibilitatii, astfel, filosofia si poezia se intovarasesc si merg alaturi spre aceiasi biruinta. Gandul in el insusi nu este poetic. Prin formularea lui abstracta, imboldind fiinta, poate dezvalui o viata afectiva, ce reprezinta calea spre poezie, insa pe acesta o adaugam noi, ca inflorire din adancul fapturi noastre. Lucretiu a trait gandul lui Epicur si l-a redat cu un invelis sufletesc care marturiseste trasaturile geniului creator. Astfel apare in” Poemul Naturi” si acel entuziasm caracteristic, acel “furor” pus in joc intr-o lupta de idei, unde este vorba nu de lucruri trecatoare, ci de insasi existenta omului aici si dupa moarte. Caldura acesta sufleteasca face parte din argumentarea poetului, iar poemul devine o daramatica expunere de idei si simtitiri, care sunt insufletite si aparate. Demonstratile se leaga intre ele pintr-un fir ideologic, dar toate plutesc in atmosfera sentimentala pe care poetul o creaza de-a lungul lucrarii lirice: entuziasmul aprins pentru studiul naturii.
“Poemul Naturii”este o lucrare grandioasa .Nevoia spiritului lui Lucretiu este de a se indrepta spre sferele universului, de a rataci pintre ele si de a se lasa prada zborului in inaltimi.
I.Conceptia epicuro-lucretiana despre meateria si miscarea. Terminologie filosofica
a.PHYSICA
O buna parte din poem este inchinata expunerii insusirilor atomilor. Lucretiu enumera in poem principiile fundamentale ale fizicii epicuriene menite sa ne lumineze mintea. Idei reulate si deazbatute de stiinta si filosofia moderna, sunt exprimate cu precizie si cu adanca convingere. Astfel adevarul ca nimic nu se naste din minic si acela ca nimic nu se intoarce in nimic, sunt argumentate si sprijinite pe multe si serioase probe.
Fizica lui este aceea a invatatorului rau. La baza a tot ce exista pe lume sunt atomii, elemente ce exista desi sunt invizibile, care se caracterizeaza prin soliditas/ aeternitas/ simplicitas si sunt „corpora prima”, „semina rerum” , „genitalia corpora”.
Toate sun obisnuit numite materie in cartea
Noastra, si “zamilisitoare principii”, “seminte de lucruri”,
Insa adesele le spunem si primele corpuri fiindca
Numai din ele luatu-si-a totul fiinta pe lume.
Uniti intre ei, atomii formeaza diferitele lucruri si constituie ce numim materie. In afara de aceasta exista vid amestecat cu corpuri si prin acesta insorire dintre cele doua reiese o lume nesfarsita. Lucretiu este vrajit de infinitatea spatiilor, a timpului si de imensitatea universului, mintea poetului scurtand tot si zmulgand taine, pe care mai apoi le descrie…
…sa-ti aduci mereu aminte ca Totul
N-are-afunzime nici loc und ear fi sa se statorniceasca
Primele locuri, caci spatial lipsit de masura si capat,…
Atomii sunt extrem de subtili, nu pot fi vazuti si nici divizati, nu au vid in componenta lor, deci nu sunt supusi schimbarii sau distrugerii. Din combinatiile acestora reies toate de pe lume si se formeaza universul imen, patura vie intr-un zbucium neincetat. Acestia sunt in numar infinit si-n perpetua miscare si ciocnire (certamine aeterno)
Vie lumina oriunde in intunecimile casei,
Cum corpusoare puzderii s-amesteca-n feluri si chipuri
Joaca in insasi lumina lucioaselor snopuri de raze,
Cum, razboindu-se vesnic, in invalmasite companii
Dau la navale si lupte, si fara o clipa de tihna.
cauza fiind propria lor greutate (gravitate sua), iar miscarea, in cadere, a atomilor este abatere (clinamen) :
Daca-ti inchipui cumva ca semintele stau in repaos,
Dar, si asa ramanand, zamilisesc noi miscari creatore,
In ratacire aluneci departe de dreapta carare:
Caci, cum prin vidul intins ele umbla,nevoie-I ca toate
Sau prin a lor greutate sa fie pornite inainte,
In urma miscarii atomilor, rezulta nu numai nasterea lucrurilor in toata diversitatea lor, dar si un element extrem de important al vietii sufletesti:libertatea de vointa. Si corpul uman este format din atomi ,miscarea corpului deci urmeaza vointa mintii. (ut stidium mentis conixa sequatur)
Iute atat cat insasi dorinta-nfocata le-o cere,
Caci, mai intai, e nevoie ca-n trupuri sa fie miscata
Masa intregii materii si numai cand este pronita,
Tinde ea toata mergand de-acum dup-a gandului voie.
Astfel, tu vezi ca miscarea is are obarsie in inimi.
Legea libertati de vointa de miscare mecanica a unor elemente fizice este de o deosebita importanta in filosofia materialista. Atomii nu au culoare, nici temperatura, nici sunet, nici gust, miros ori simtire. Printr-o singura insusire ajung sa se inlantuiasca intre ei si sa dea nastere unor lucruri solide sau putin rezistente, anume formei.Atomii, germenii a toate din lume, sunt intr-un continuu zbucium in spatiul nesfarsit si, dupa cum au dat nastere lumii pe care o cunoastem, in mod necesar trebuie sa fi dat nastre si altor lumi, pe care nu le cunoastem, dar care si ele pot fi locuite de oameni, animale, plante si sunt imbratisate de etern, asa cum este si universul nostru.
Pamantul cuprinde in sanul lui tot ce trebuie pentru crearea tutror lucrurilor inconjuratoare, si fara interventia vreunei forte supranaturale, face sa se nasca orisice prin inlantuirea de elemente.(Nullam rem e nihilo gigni divinitus unquam)
“Dintr-u nimic nu se naste nimic fara vointa zeiasca.”
Ceea ce se creaza insa, se si descompune introcandu-se la elementele primare. Asa cum toate vietatile parasesc asceasta lume, generatii dupa generatii, la fel pamantul insusi va pieri intr-o zi sub povara vremii si a varstei. Astfel, nimic nu se pierde in intregime: (huc accedit uti… neque ad nihilum interamat res)
Inca sa adaogi ca firea din nou le desface pe toate
In elementele lor, ca nimic intru tot nu se pierde.
Omul trebuie sa cunoasca “legile obiective ” ale naturii, ale societati si sa le stapaneasca. Astfel, spiritul (animus) , mintea (mens), inteligenta ( ratio) sunt corporale. Totodata, (anima) sufletul ,fara “ratio” ,raspandit in tot corpul ,are patru componete :suflu (vapor) ,aer (aer) ,caldura (calor) si „natura quarta.”
Ceeai ce-I lasa pe toti muribunzii e-o lina suflare
Amestecata cu abur; dar aburul cere si aer,
Caci e nevoie sa aiba de-acesta caldura-n amestec
Firea ii este doar rara si-I neaparat trebuinta,
Multe seminte de aer in voie in ea sa se miste.
Spiritul, deci, l-am gasit inzestrat cu-o-ntreita natura.
Nu-I insa-acesta de-ajuns ca-n noi sa se nasca simtire.
Nu poate mintea sa creada ca singure-n stare-s sa faca
Ale simtirii miscari , necum sa ddestepte si ganduri!
Si o a patra natura nevoie-I la ele sa adaogi,
Insa cu desavarsire aceasta-I lipsita de nume,
Nu se gaseste nimic mai mobil, mai subtire ca dansa[…]
Insa aceasta porneste miscareaa simtirii in trupuri
Capacitatea intelectului uman se supune legilor naturii ,se naste „gigni”, se dezvolta (crescere) si moare(perire)
Seama cu totii ne dam ca nascut impreuna cu trupul,
Sufletul creste cu el si-I supus tot asa garbovirii.
In concluzie ,moartea omului este o lege obiectiva ,un proces asemanator somnului, repausul vesnic.(mors=somnus=quies)
II.Concetia epicureico-lucretiana despre cunoastere ,despre suflet.Terminologie.
1.Sufletul omenesc
Filosofia epicureica l-a scos pe om de sub stapanirea ideei mortii insotite de cortegiu de zacne si pedepse care ne-ar astepta in cealata lume.Atomismul ii ofera lui Epicur arguemnte pentru netemenicia fricii de ce va sa fie dupa moarte.Acestea sant marile probleme ale cartii a treia .Nu avem a ne teme de zei,caci ei duc o existenta fericita ,lipsita de griji,fara sa intervina in vaita naturii.Nu avem a ne teme nici de moarte ,caci ,prin acest eveniment natural si necesar,noi pierim cu totul ,din sufletul noinsusi nu mai ramane nimic,si el fiind doar o aglumeratie de atomi.Sufletul are o fiinta trupeasca ,duce viata comuna cu trupul in care saluieste ,simte numai prin trup ,este bolnav si sanator dupa cum trupul trece prin boli diferite si apoi se vindeca.Prin moarte si descompunerea trupului ,sufletul insusi moare si se descompune,din toata faptura noastra nu mai ramne nimic,natura isi recapta elementele de care se va servi la crearea altor fiinte care ,si ele ,vor pieri ,afirmand o singura realitate :necesitate si vesnicia mortii.
2.Cunoasterea
In cartea a IV-a poetul ne arata cum iau nastere ideile,senzatiile si iluzile noastre.Cunoasterea prin simturi ofera ,treptat,date sigure si necesare pentru a ajunge la cunoastrea teoretica a naturi si a lumii.Combatand pe sceptici si afarmand valoarea sinturilor in cunoastrea lumii.Totul ,dupa Lucretiu ,se poate explica in mod mecanic,dara sa fie nevoit sa recurga la o finalitate.Teoria simulacrelor,este expusa pe larg cu scopul de a explica intreaga noastra viata psihologica.Simulacrele ,in acesta teorie ,pricenuiesc iluzia viselor si a dragostei,caracterizandu-se prin finete”,Gingase, se-nlantuiesc intre ele-ntialnidu-se in aer.Simulacrele ,in aceasta terie ,pricenuiesc iluzia” si prin mobilitatea foarte mare ,pe care atomilor gandului pot sa o depaseasca.
Opus cunoastreii adevarate ,la care poti ajunge prin intermediul doctrinei lui Epicurus ,este falsa ratio,cunoastrea falsa ,credinta supersstitioasa ,ele mentinad pe oameni in intuneric :”Tie ce-ntaiul putu-ai sa-nalti din adancile bezne.” si le insufla teama de moarte.
“Poemul Naturii” trebuie privit sub dupa aspecte:ca lucrare reprezentativa intr-o anumita epoca si ca opera ce consta pe de o parte in sintetizarea cugeratii unei scoli ,pe de alta parte prin exprimare a ceva nou care apartine lui Lucretiu.Poezia,stiinta si morala au fost intrunite intr-o impresionanta sinteaza ,pe care numai cercetatorii literaturii trebuie s-o cunoasca ,dar si ai filosofiei ,spre a intelege o intreaga etapa din dramatica istorie a gandirii omenesti,care cu toate suisurile sublime ce le le-a realizat,poate inca sta nedumerita in fata unor probleme care ,fara intrupare,au agitat sufletul omenesc de-a lungul secolelor.
PILAT ( Aci sosi pe vremuri… )
PILAT (Aci sosi pe vremuri…)
I.
Traditionalismul = miscare culturala ce se desfasoara atat ininte de Primul Razboi Mondial, cat si in perioada interbelica.
Cunoaste mai multe orientari:
samanatorismul: revista „Samanatorul” – Iorga
poporanismul: revista „Viata romaneasca”- Garabet Ibraileanu
gandirismul: revista „Gandirea” – Nechifor Crainic, autorul studiilor in care polemizeaza cu modernismul promovat de Lovinescu, unul dintre cele mai cunoscute studii fiind „ Sensul Traditiei” ( in care Nechifor Crainic condamna excesul inspiratiei din occident, sustinand necesitatea promovarii specificului national; el considera ca ceea ce individualizeaza spiritul romanesc este ortodoxismul, ceea ce este o exagerare)
Trasaturile traditionalismului:
· orientarea spre trecut
· intoarcerea spre mediul rural
· ilustrarea traditiilor populare
· aluziile folclorice
· cultul stramosilor si al eroilor din textele populare (haiducii, ciobanasul)
· sentimentul instrainarii de satul natal si al neputintei integrarii in mediul rural
· preferinta pentru arhaisme, regionalisme, elemente populare la nivel de limbaj
· tema ciclicitatii existentei
· respectarea prozodiei si a speciilor clasice
II.
Ion Pilat = poet interbelic, autorul urmatoarelor volume
„Visari pagane/ Eternitati de-o clipa” → etapa parnasiano-simbolista
„Satul meu, biserica de alta data” → etapa traditionalista
„Satul Minervei/ Poeme intr-un vers” → etapa clasicizanta
Desi este incadrat la poetii traditionalisti, operele sale reflecta o viziune despre lumea modernista, pentru ca numai recuzita/ fundalul/ cadrul sunt rurale, criza interioara fiind resimtita la rangul de drama existentiala a acelui instrainat de valorile ancestrale
Este creatorul pastelului psihologic
III. Aci sosi pe vremuri
A. Incadrare
Face parte din volumul „Pe Arges in sus” aparut in 1923
B. Teme
- trecerea ireversibila a timpului, resimtita ca o ruptura interioara
- efemeritatea fiintei
- ciclicitatea existentei
- comunicarea intre generatii prin reluarea de catre cei tineri a experintelor predecesorilor.
C. Titlul
Reluat in versul 6, cuprinde un indice spatial prin forma populara a deicticului „aci” si doi indici temporali ce desmeneaza trecutul: perfectul simplu („sosi”) si locutiunea adverbiala („pe vremuri”), toate subliniind preferinta pentru intoarcerea in trecut.
D.Tipul de lirism
Lirism subiectiv: monolog adresat si deicticele personale
E. Structura si idei poetice:
a) V1-6 = primele doua distihuri ale poeziei, reprezinta o descriere a unui spatiu intim prin motivukl amintirii.
Imaginea spatiului rural se contureaza prin motivul casei bunicilor, in a carei descriere apar elemente de recuzita rustica: „obloane”, „zavor”, „pridvor”.
Spatiul poarta amprenta abandonului, a singuratatii, intarita de motivul plopilor si al paienjenilor.
Trecerea ireversibila a timplui este marcata la nivel stilistic prin personificari („hornul nu mai trage alene din ciubuc/ in drumul lor spre zare imbatranira plopii”)
Antiteza dintre prezentul pasiv si trecutul istoric al vitalitatii ( prin aluzia la lupta dintre poteri si haiduci)
b) Urmatoarea 7 distihuri = scenariul erotic din trecut
Protagonistii = bunicii
Descrierea casei amintirii anticipa evocarea unui spatiu rural („ lanuri de secara/ turnul vechi din sat”
Trecutul este ilustrat prin detalii tehnice (absenta trenurilor, venirea bunicii cu berlina), vestimentatie (crinolina) sau prin aluzii culturale/ livresti la doi poeti romantici Lamartine si Ion Heliade Radulescu
Portretul feminin este dominat de de motivul ochilor „de peruzea”, prin care poatul realieaza nu numai o imagine vizuala, ci intareste caracterul protector al privirii femeii
Imaginea auditiva a clopotului reuneste doua experiente de viata esentiale: nunta celor doi si moartea bunicului, in text facandu-su o subtila revenire in prezent prin renuntarea la timpul trecut
c) urmatoarele 2 distihuri ilustreaza particularitatea traditionalismului interbelic de a proiecta pe un fundal rural o drama existentiala: poetul resimte efemeritatea fiintei, ruptura interioara provocata de constatarea devenirii si a trecerii timpului.
Versurile au ca trasatura de limbaj reflexivitatea, exprimand o problematica general valabila prin folosirea persoanei a II a si a prezentului gnomic.
Motivul fotografiei intareste imaginea perisabilitatii fiintei prin contrastul dintre tinerete si imaginea dezolanta a batranetii.
d) ultimele distihuri: scenariul erotic din prezent = construit simetric ce cel din trecut.
Protagonistii: eul liric si iubita
Indicii spatiali reiau acelasi cadru rustic
Prezentul este reliefat prin schimbarea elementelor de recuzita (trasura in loc de berlina) si a aluziilor culturale de data aceasta la poetii simbolisti (Fr. Jammes si Horia Furtuna)
Portretul feminin este dominat de acelasi motiv al ochilor, de data aceasta de ametist, cu aceeasi functie de a intari rolul protector al femeii.
In final se reia imaginea auditiva a clopotului care marcheaza aceleasi experiente fundamentale, intariind ideea ciclicitatii existentei.
IV. Concluzie
„Aci sosi pe vremuri” = capodopera a volumului „Pe Arges in sus”
Elemente traditionaliste:
Respectarea elementelor prozodice (ritm iambic, rima…, masura…)
Intoarcerea in trecut prin evocarea unui scenariu erotic ce va ilustra ciclicitatea existentei
Reflectarea cadrului rustic
Comuniunea dintre generatii
Elemente moderniste:
Criza interioara a eului liric
Caracterul relfexiv al versurilor
Viziunea despre lume dominata de sentimentul efemeritatii si al rupturii interioare
Limbajul metafori si bogat in simboluri
Astfel, Ion Pilat = poet traditionalist prin recuzita si modernist prin sensibilitate, limbaj si viziune poetica.
BLAGA( Eu nu strivesc corola de minuni a lumii )
I.
LB= poet interbelic, reprezentant al modernismului, a carui opera ilustraza influenta literaturii germane, mai precis a curentului expresionist.
Dupa Goga si Cosbuc, Lucian Blaga este primul poet ardelean a carui opera refelcta indepartat de poezia sociala si sincronizarea cu sensibilitatea europeana a momentului, astfel incat principalele sale teme sunt elogiul satului pastrator al valorilor traditionale, marea trecere, tristetea metafizica, moartea, cunoasterea, dualitatea (satisfacerea unui pol satanic pentru a il atinge pe cel sacru), conditia artistului sau raportul eu si univers.
II.
Expresionismul este un curent literar manifestat in germania in primele decenii ale secolului XX (perioada 1911-1925), ca reactie la tehnologizare existentei, la criza care va genera razboiul, la indepartarea omului de mituri simboluri.
Manifestandu-se si in pictura, expresionismul propune intoarcerea la valorile ancestrale, iar in literatura se caracterizeaza prin:
Preferinta pentru eroii zbuciumati/conflicte puternice
Trairea frenetica a vietii/elanul dionisiac/vitalismul exarcerbat
Preferinta pt un limbaj metaforic
Libertatea prozodica
Stabilirea unui raport dintre eu si univers
Accentuarea partii ascunse a realitatii
III.
Principalele vocatii ale lui Blaga au fost (pe langa cele de prozator, dramaturg, eseist), cele de poet si filozof. Ca poet se pot identifica 3 etape de creatie.
a echilibrului intre eul liric si univers, a elanului vital („Poemele luminii” 1919, „Pasii profetului”
poetul descopera efemeritatea omului si devine „poetul tristetii metafizice” (Ov.S.Crohmalniceanu) („ In marea trecere” „Lauda somnului”)
resemnarea eului liric prin apelul la folclor („La curtile dorului” „La cumpana apelor”)
Ca filozof se remarca prin trilogia cunoasterii, culturii, valorilor, cosmologica(neterminata) si prin eseurile „Eonul Dogmatic” si „Fetele unui veac”.
In centrul sistemului sau filozofic este palsa ideea de UNIVERS perceput ca un MISTER/TAINA. Fata de acest mister sun posibile doua atitudini:
definirea, clasificare, descrierea obiectelor = CUNOASTEREA RATIONALA/EMPIRICA/STIINTIFICA = cun. Paradisiaca/plus cunoasterea
separarea obiectelor intr-o pare vizibila (fanica) si una invizibila (criptica) si potentarea celei de a doua = Cun. LUCIFERICA/MINUS CUNOASTEREA
misterul universului nu poate fi descifrat de mintea umana pt ca aceasta intampina CENZURA TRANSCENDENTA, dincolo de care se afla o entitate suprema, numita Marele Anonim.
IV.
O parte a acestei teorii este anticipata de poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”
A.
Poezia apartine volumului „Poemele Luminii” (1919), deschizandu-l si fiind o ARTA POETICA in care este exprimata conceptia lui Lucian Blaga despre menirea artistului: pledoaria in favoarea cunoasterii luciferice.
B,
Titlul, reluat in versul intai, cuprinde deitice personale (verbul si pronumele la persoana I). Totodata, verbul la forma negativa intareste mesajul poetic. De asemenea, metafora „ COROLA DE MINUNI” este revelatorie, ilustrand fata obscura a lumii (trimiterea la cuvantul „minuni”) ca element al perfectiunii (prin forma circulara a corolei)
C.
Tipul de lirism este subiectiv (deiticele si monologul confesiv)
Un element care individualizeaza poezia lui Lucian Blaga este raprtul autor-eu liric, cele 2 instante fiind usor confundabile: autorul concret Lucian Blaga, este dublat de cel abstract, de creatorul universului literar, iar eul liric este proiectia acestuia din urma in text. Cum „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o arta poetica, eul liric apare in ipostaza de creator, suprapunandu-se cu conditia autorului Lucian Blaga.
D. Teme/motive
a) exprimarea conceptiei lui Lucian Blaga despre arta/menirea artistului
b) stabilirea raportului eu-liric univers
motive
laitmotivul tainei, element esential al viziunii despre lume a poetului
motivul LUMINII, simbolizand CUNOASTEREA ( in alte poezii din volum, lumina reprezinta iubirea, echilibrul interior, credinta, puritatea, principiu cosmic)
LUNA nu mai este astru protector ca la romantici, ci element de analogie care intareste pledoaria poetului in favoarea cunoasterii luciferice
Flori, ochi, buze si morminte = sintetizeaza elementele constituente ale universului.
E. Structura/idei poetice
Poezia este un bloc unitar, fara organizare strofica, lipsesc elemente de prozodie, se foloseste tehnica ingambamentului. Se pot identifica 3 secvente poetice:
V1-8 = detasarea poetului de un demers rational in raport cu universul, demers sintetizat de substantivul „MINTEA”; vb la forma negativa („nu strivesc”, „nu ucid”) subliniaza refuzul cunoasterii paradisiace, marcand si o gradatie. Laitmotivul tainei, exprimat direct in V3, este dezvoltat in V5, unde enumeratia de metafore plasticizante surprinde formele de manifestare a tainei: flori (vegetalul, olfactivul, efemeritatea, delicatetea), ochi (vizualul, cunoasterea), buze (gustativul, iubirea), morminte (moartea). Opozitia singular („eu nu strivesc”) –plural („Lumina altora”) intareste unicitatea demersului artistului, singurul care potenteaza taina.
V9-18= prezinta atitudinea poetului fata de misterul cosmic, ilustrat printr-un vast camp lexical („vraja nepatrunsului ascuns”, „adancimi de intuneric”, „taina noptii”, intunecata zare”, „sfant mister”, „ne-nentelesuri si mai mari”). Opozitia dintre cunosterea luciferica si cea paradisiaca este intarita pe de o parte de conjunctia adversativa „DAR”, iar pe de alta parte de continutul semantic al verbelor care le desemneaza: „sugruma”/”micsoreaza” in antiteza cu „sporesc”/”mareste”/”imbogateste”. Preferinta pentru VERBE accentueaza atitudinea activa a eului liric in procesul de luare in posesie a universului, ca si emfatizarea realizata prin exprimarea persoanei I in mod repetat: „eu/eu cu lumina mea sporesc…”.
V19-20= cuprind motivatia artistului: la baza cunoasterii luciferice sta afectul, idee exprimata prin verbul „iubesc”. Reluarea enumeratiei in final are dublu rol: realizarea simetriei (rol formal) si sublinierea ideii de potentare a partii oculte a universului ( rol la nivelul ideii poetice).
F. Elemente de expresionism:
Concluzia 1: Astfel, abordand tema cunoasterii si a raportului om-univers, intr-un limbaj metaforic in care misterul cosmic este accentuat, poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” ilustreaza particularitatiile expresionismului. De asemenea, preferinta pentru motive florale („corola”, „flori”) si pentru cuvinte cu valente metaforice la nivel de volum („lumina”) reflecta estetica aceluiasi curent.
Concluzia 2: Prin intreaga sa opera, Lucian Blaga prezinta o viziune despre luma individualizata prin pledoaria pentru MINUS CUNOASTERE, iar preferinta pentru metafore si ingambamentul devin elemente care individualizeaza poeziile sale. In concluzie, Lucian Blaga ramane un destin literar original in contextul literaturii romane postbelice.
BARBU (DIN CEAS DEDUS)
BARBU (DIN CEAS DEDUS)
I.
Ion Barbu= poet interbelic, reprezentant al directiei moderniste, alturi de Blaga si Arghezi. Pe langa poet, a fost si matematician, avand numele de Dan Barbilian. Scrie la indemnul lui Tudor Vianu fiind promovat de Lovinescu.
II. Etapele de creatie (3):
ciclul parnasian: cuprinde poezii care descriu peisaje mineralizate sau care prezinta procese de constiinta: „Lava”, „Banchizele”, „Muntii”, „Umanizare”
ciclul baladic-oriental: cuprinde poezii cu fir epic, in care creaza o mitologie balcanica: „Domnisoara Hus”, „Nastratin Hogea la Isarlâk”, „Dupa Melci”, „Riga Crypto si Lapona Enigel”
Ciclul ermetic: caracterizat prin incifrarea mesajului poetic in simboluri, astfel incat e nevoie de un citittor initiat: „Oul Dogmatic”, „Ritmuri pentru nuntile necesare”, „Joc Secund”, „Uvendenrode”
III.
Ion Barbu si-a exprimat conceptia despre poezie atat in articolele din presa vremii, cat si in arte poetice precum „[Din ceas dedus...]”, „Timbru”. In articolele „Poetica Domnului Argezi” si „Poezia lenesa” pledeaza pentru o poezie conceptuala, considereandu-l pe Argezi poetul refuzat de idee.
„[Din ceas dedus...]”= arta poetica ce deschide volumul publicat in 1930 („Joc secund”) exprimand crezul artistic barbian.
A.Tema:
Exprimarea conceptiei lui Ion Barbu despre arta si menirea artistului.
B.Titlul:
Autorul nu a optat pentru un titlu al acestei poezii care este cunoscuta fie sub numele intregului volum „Joc secund” (= metafora ce exprima preferinta pentru o arta ce atinge din nou puritatea ideilor absolute), fie cu titlul format din primul emistih „Din ceas dedus…”
C. Tipul de lirism:
Cu exceptia exclamatiei retorice „Nadir Latent!”, in poezie nu apar marci ale eului liric, de unde rezulta lirism subiectiv impersonal.
D.Structura/Idei poetice:
a)Primul catren= definitia poeziei, a carei interpretare este data de Calinescu: metafora „adancul acestei calme creste” desemneaza poezia, care presupune profunzime, purificarea si inaltarea spiritului. Ea trebuie scoasa/detasata („scos”) din planul real, contingent („ceas”) in planul absolut al ideilor, in transcendent (metafora„mantuit azur”). Respingerea artei traditionaliste, a „poeziei lenese” se exprima prin imaginea inecarii „cirezilor agreste”, laitmotiv al poeziei vietii rurale. Ultimul vers cuprinde metafora „joc secund mai pur” desemnand arta ca o copie de gradul al doilea, mai pura decat lumea reala pe care o reflecta. Astfel, poezia ilustreaza ca trasatura a limbajului reflexivitatea, intr-u cat trimite la mitul pesterii de la filozoful Platon, care alunga poetii din cetatea antica, acuzandu-i ca arta lor era o copie de gradul al doilea al ideii. Spre deosebire de Platon, Ion Barbu considera ca numai arta detasata de contigent poate reatinge lumea ideilor absolute.
b)Al doilea catren prezinta conditia artistului, idee intarita prin prezenta campului lexico-gramatical al creatiei: „poet”, „harfe”, „zbor”, „cantec”. Motivul harfei aminteste conditia poetului, al carui demers consta in realizarea unui „cantec ascuns”, epitet ce desemneaza preferinta autorului pentru un text incifrat in simboluri. Necesitatea unui public elitist si initiat este exprimata prin comparatia cu meduzele marii.
IV.
In concluzie, Ion Barbu militeaza pentru o poezie nonafectiva, conceptuala, abstracta, adresata intelectului, ermetica ( numele Hermes Trismangiul = patronul stiintelor oculte in evul mediu), detasata de contingent.
V. Elemente de modernitate
Refelexivitatea
Ambiguitatea
Incifrarea in simboluri
Limbaj neologistic („nadir”, „latent”, „secund”, „agrest”) si matematic („dedus”, „taind”, „insumare”, „grupuri”)
1.Absenta predicatului in str.1,preferinta pentru neologisme-ingreunare/incifrarea vers poetic.
2.Str-poet,harfe,cantec-tema creatiei /arta poetica
3.Cele doua catrene au:ritm-iambic,rima-incrucisata,masura -14 stil.
4.Mentinerea prozodiei in ciuda dificultatii descifrarii mesajului poetic.
Interpretare:
1.Strofa 1.(definitia poeziei-1)
“Din ceas(contingent=materialitate -3),dedus(scos/extras,inteles/interpretat -2) adancul(profunzimea mesajului) acestei calme (purificarea spiritului ) creste(public elitist)
..”mantuit(purificat) azur (transcedent)”=cer albastru
Una dintre trasaturile limbajului poetic o constituie reflexifitatea -aluzie la filosofia lui Platon .
Platon -lumea pura a ideilor/conceptelor(abstract si imaterial)—>exista realul=contingentul=copia a ideilor (indepartarea de idee)—>arta=inspirata din real prin MIMESIS(“arta imita viata”),arta =copia copiei (copie de gradul 2 al ideii—> alungarea artistilor din cetate)
Barbu
Lumea ideilor —> realul =copie 1—>arta=copie 2
Pentru Barbu poezia este singura cale de reapropiere spre lumea abstracta a ideilor -poezie conceptuala -lirism reflexiv impersonal
5.Poezia este un “joc secund(copie de gradu 2),mai pur(care reatinge lumea ideilor absolute)”
II.strofa 2 (rolul artistului )
Rolul artistului-vezi campul semantic al creatiei(harfa ,poet);motivul zborului-prin arta poetul se inalta -invers in raport cu Platon);rodul actului de creatie -epitetul “cantec “-ermetic ,incifrat,greu accesibil;comparatia cu “meduzele marii”
III.Tema
Exprimarea crezului artistic -militarea pentru o poezie-
nonafectiva,nonmimetica,incifrata in simboluri,abstracta,detasata de contingent,conceptuala ,reflexive.
Barbu este rep. al Ermetismului ,avand tendinta de a incifra mesajul poetic in simboluri ,numele curentului provenind de la Hermes Trismesgistul (patronul stiintelor oculte din Evul Mediu)
Liberi si nesiliti de nimeni, fara opozitie si in consens unanim
Nunta …..cu ocazia intensificarii nr. de sfaturi si putina panica care a pus stapanire pe sora mea, acesta in sfarsit ,a inceput sa se mobilizeze cu pregatirile pt acest eveniment.
Data,restaurantul ,biserica si nasi au fost alese pe spanceana 
) in cateva zile si fara prea multa drama a la bridezzilla . Sincer eu am fost terifiata de perioada asta,mai ales de cand ma uitam la acesta emisiune ,ca sa culeg info. si sa fiu pregatita pt razboiul impotriva nervilor,stresului si lacrimilor .Alt motiv pt a urmari acesta emisiune a fost sa imi aflu scopul si durata vizitei mele pe acolo.Pt asta cred ca am intrat pe sute de mii de site-uri cu si despre mirese iar acum pot sa ma mandresc cu o vasta enciclopedie cu legende de nunta.
Nu i-am dat niciodata atentie ,ideei in sine de casatorie ,nu mi-am planificat nunta pana in ultimul detaliu,nu m-am gandit niciodata la rochie sau la nr copiilor (ori cazuri ma grave: numele lor ).Stiu ca se va intampla candva ,cu cineva si atunci o sa vad ce o sa fac.Nu o sa stau sa ma pregatesc o viata intrega pt vro 6 ore.Ca sa nu mai zic ca in general gusturile se schimba odata cu imbatranirea .Lucru acesta m-a lasat nepregatita in fata situatiei aparute si o adevarata incepatoare in acest domeniu .Acum trebuie sa intru intr-un curs intensiv de asemena nebunii ca totul sa fie perfect ,pt sor’mea.
Azi am fost sa alegem: husele pt scaune+ aranjamentul masei principale,florile ,baloane ,aracda ,inima si invitatile impreuna cu o fosta colega de sorei mele care se marita si ea in Iunie ,la o alta fosta colega de-a sorei mele care se marita in Noiembrie(subliniez ca ea e prima in MAI).Parca toata clasa a ales 2009, sa fie anul in care sa-si ia in stapanire cea mai mica catusa din lume,verigheta.A fost amuzant sa vad cum cei doi viitori..soti stateau in spatele lor ,incercand sa nu zica nimic gresit si cum supravegheau de departe ,ce alegeri erau facute .Alina ,Claudia si Mihaela se distrau de minune facand caterinca de aproape orice ,in special de invitati.Majoritatea invitatilor erau princess style ,cu roz si floricele pe campii.Cu toate acestea ,dupa ce am trecut prin maini vro 4 cataloage ,s-a ales cea in forma de ravas .Acest tip de invitatie este destul de rar si astfel se sparge, putin, tiparul .M-am mirat ca toate a fost destul de ieftin si cei de pe acolo au fost super amabili(doar suntem romani, in Romania).Patronul in sine ,pe mine m-a stresat ,nu de alta dar seamanea la conte maxime cu stresul meu de toate zilele ,pana in ultimile detali:de la cum vb ,gesturile,miscarile sale,la culoarea ochilor,forma fetei,mainilor,unghile .In orice caz a fost putin ciudat .
Acum a mai ramas decat tortul,casuta si rochia la care vor participa activ si nasi,dar ca si pana acum ) ,geniul malefic,moi.
Iar in viitorul apropiat urmeaza alegerea rochiei pt mine,iar Alina in lasa liberate deplina. Prietenele mele ,Dodo si Paula astepata cu nerabdare sa ma chinuie cu intensive cautari si probe pentru rochii.God help me:)).
Cea mai buna partea a intregi aventuri a fost faptul ca a fost stress-free si am ras de nu am mai putut.Cine zice ca o nunta nu poate fi fara crize ,tipete si alte tamenii se inseala ,amarnic.
In special pt viitoarele mirese care nu sunt sigure inca de unde sa isi faca comanda de …tot ce am zis mai sus,puteti apela cu incredere la aceiasi sursa.Care doreste adresa, lasa-ti un e-mail .
Ps:la ora 12 ,noaptea , textul pt invitatie a fost compus si pot sa imi laud marfa ca este altfel.Va fi postat dupa luna Mai .Pt a evita plagiatul.
The Truth Can’t Hide Forever
Passengers( 2008 ) Actori: Anne Hathaway, Patrick Wilson, Andre Braugher, Dianne Wiest
Rezumat :Un film despre cativa oameni care supravietuiesc unui acident aviatic.
Claire(Anne Hathaway )o tanara aditie speciei psihologilor,primeste rolul de consultant terapeutic ,asistata de mentorul ei, Andre Braugher,ca pasagerii sa treaca peste socul evenimentului respectiv. Acesta incepe insa sa descopere cateva nereguli, din partea autoritatilor, dar si din partea supravietuitorilor care descriu fiecare, intr-un mod total diferit, conditiile in care s-a prabusit avionul.Tipa devine foarte intrigata de Eric (Patrick Wilson),cel mai secretos si de altfel ,dus cu pluta, dintre toti.Tocmai cand relatia dintre cei doi devine mai mult decat una profesionala ,pacentii ,incep sa dispara unu cate unu.. Claire crede ca Eric este cel care detine toate raspunsurile si este determinata sa descopere adevarul.
Parere personala: (spoiler)Face partea din categoria filmelor unde plictisala e o constanta ,pana la final unde ,o licarire de speranta se chinuie sa isi fac aparitia pt ca, cele 93 de minute, sa nu para o totala pierdere de timp.De fapt toti sunt morti.E ceva de genu Ghost Whisperer ,insa fara Melinda care sa joace rolul de traducator .Defapt intriga ,este previzibila si seamana mai mult cu resturile unei bombe care tocmai a explodat.
Partea buna a filmului:sunt niste glume fresh,care te vor amuza;decorul intresant (in special casa lui Eric);venstimentatie clasica,sobra si catelusul,o combinatie dintre un Husky Siberian si un lup care este extraordinar.
